PANAITE, Aurel Virgil




Telefon:


0741.145.193
 




REFERINŢE


          Sculptor şi dascăl gălăţean, format la universitatea ieşeană de artă, Aurel Virgil Panaite se manifestă ca un artist complex, capabil de a se exprima în toate tipurile de materiale destinate sculpturii, dar şi de a aborda subiecte inspirate din surse diverse, unele livreşti. Nici spiritul ludic şi nici umorul nu lipsesc reprezentărilor sale, în centrul cărora se află omul, fiinţă deopotrivă 
materială şi spirituală. Unele simboluri religioase, precum toaca, beneficiază de reinterpretări plastice, din perspectivă postmodernă, în compoziţii de tip instalaţie. Lui Aurel Virgil Panaite nu-i lipseşte nici interesul faţă de mixajul între genurile clasice, astfel încât, uneori, suprafeţele lucrărilor tridimensionale devin policrome. Sculptorul activează şi în tabere de creaţie cu lucrări din lemn, metal şi piatră. 


Luiza Barcan (2014)

        Atent la mişcarea plastică contemporană, artistul nu s-a grăbit să apară în public, a aprofundat gramatica sculpturii, şi-a însuşit tehnicile de lucru în materiale definitive, prezentând o serie de lucrări care ne pun în faţa unui sculptor matur, pe deplin format, capabil să exprime în lemn, piatră, metal sau marmură aspecte esenţiale ale existenţei umane. Aurel Virgil Panaite priveşte omul ca pe o fiinţă duală, în care coexistă binele alături de rău. Aşa se face că o lucrare ca cea intitulată Jucării personale este de fapt un dublu portret. În poziţie normală ea ne dezvăluie chipul unei domniţe, iar întoarsă lasă să se vadă o fiinţă hidoasă, cu evidente trăsături expresioniste. La fel este concepută şi Litruţa, ce face parte din ciclul Cercul vicioşilor. O cană măiestrit cioplită în lemn, aşezată cu partea superioară în jos, pune în lumină portretul unui pătimaş în excese bahice. Acesteia, ca şi celor intitulate Gaiţa, Clonţul, Mincinoşii (din acelaşi ciclu), le este specifică şi o notă vădit umoristică, dată de formele aproape caricaturale la care ajunge artistul. Alte lucrări, precum Primul păcat, Adam şi Eva, Altar, Nuntă în cer sunt rodul unor meditaţii de factură biblică. Compoziţia ronde-bosse-ului Altar este dezvoltată pe verticală, prezentând pe două laturi o suită de portrete cioplite în stilul meşterilor populari. Nuntă în cer domină prin monumentalitatea construcţiei şi ar putea fi reluată la altă scară şi destinată unui spaţiu verde al Galaţiului. Tot de inspiraţie biblică este şi ansamblul sculptural Toaca, realizat în cadrul Taberei de creaţie Arta ca viaţă. Este o lucrare complexă, formată dintr-un ronde-bosse central, de aproape 2 m, înconjurat de alte 12 ronnde-bosse-uri, de forma clepsidrei. Axul central, pe care este montată toaca propriu-zisă, şi ea artistic construită, este un simbol al înălţării la ceruri a Mântuitorului IIsus Hristos şi al sufletului omului după moarte. Pe el artistul a configurat în relief chipuri umane cu expresii hieratice. Cele 12 clepsidre sculptate în lemn de nuc, tratat după cioplire într-un mod complicat (galvanoplastie) are fiecare semnificaţiile ei, simbolizând lumina şi întunericul, pământul şi apa, facerea lumii, cuplul Adam şi Eva, Sfânta Treime, Buna Vestire, Cina cea de Taină, Trădarea lui Iisus de către Iuda, Răstignirea, Învierea, Sf. Petru, Mesagerul nopţii-Moartea, Judecata de apoi etc. Este un ansamblu sculptural valoros, care dovedeşte o gândire profundă a lui Aurel Panaite.

Corneliu Stoica (Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni, ediţia a II-a, revizuită şi întregită, Editura Axis Libri, Galaţi, 2013, pp. 65 - 66)

Referințe critice:
Ciucă, Valentin, Dicţionarul ilustrat al artelor frumoase din Moldova 1800 - 2010, Editura Art XXI, Iaşi, 2011.
Ciucă, Valentin, Un secol de arte frumoase în Moldova, Editura Art XXI, Iaşi, 2009.
Stoica, Corneliu, Dicţionarul artiştilor plastici gălăţeni, ediţia a II-a, revizuită şi întregită, Editura Axis Libri, Galaţi, 2013, pp. 65 - 66.