Influenţa lui Brâncuşi este vizibilă în câteva lucrări de început (Eileen, Sirena, Fecioara, Pasăre, câteva torsuri) care prezintă volume monolitice, stilizate. Treptat, artista acordă o mai mare atenţie detaliilor fizionomiei şi drapajului, ceea ce ne aminteşte de anii săi de studiu cu Bourdelle. Sculpturile sale dobândesc capacitatea de a reţine esenţialul într-o anume figură (Ion Codreanu, Daria, Constantin Brăiloiu, Minou Drouet, Charles Munch) sau de a sesiza raportul între mişcarea şi statismul corpului uman purtător, adeseori, al unei expresii alegorice (Graţie, Orizont, Muzica, Persefona).
Constantin Prut
(Bucureşti, 1896 - Paris, 1970)
Studii academice:
1915 - 1918 - Academia de Arte Frumoase, Bucureşti;
1919 - Academia Grande Chaumière; maeştri: Dimitrie Serafim, Ipolit Strâmbu, Cecilia Cuţescu–Storck (profesori), Bourdelle (profesor), Brâncuşi; Paris.
1924 - 1928 - lucrează la atelierul lui Brâncuşi;
Colaborează la revistele de avangardă din ţară („Contimporanul”, „Integral” etc.).
Expoziții de grup:
1928 - Liège, Belgia;
1939 - Bienala de la Veneţia, Italia;
- Milano, Italia;
1959 - Veneţia, Italia;
- Paris, Franța.
Distincţii:
1968 - Medalia de argint a oraşului Paris;
1969 - Cavaler al Ordinului Artelor şi Literelor, acordat de statul francez;
1970 - Marele Premiu al Salonului Internaţional de pictură, sculptură şi artă decorativă feminină, Paris;
1977 - Ofiţer al Ordinului Artelor şi Literelor, acordat de statul francez;
1978 - Marele Premiu la Bienala Internaţională Vichy.
Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A-D. Colecția SINTEZE, Editura META, 2001, pp. 131 - 132.