În anii ’60 Camilian Demetrescu este atras de speculaţia teoretică privind funcţiile culorii. Între 1964 - 1969, activitate publicistică şi de critică de artă. În prima sa perioadă italiană renunţă la pictură în favoarea sculpturii, mai puţin o sculptură a volumelor, cât una a suprafeţelor, a intersectării unor convexităţi şi concavităţi savant calculate. Expune între 1969 - 1979 structuri spaţiale, riguros desenate în spaţiu, care par echivalente plastice ale unor ecuaţii matematice. Deşi aparent impropriu pentru astfel de exerciţii plastice, materialul ales este lemnul, tratat aici ca o materie suplă şi ascultătoare; la început, suprafeţele sunt colorate sau acoperite cu praf de marmură, apoi, din contră, lemnul este lăsat să-şi exprime natura. În paralel, lucrează grafică, în care o aceeaşi familie de forme, determinate parcă matematic, îşi dezvoltă infinitele variaţii. După 1979 renunţă la abstracţionism şi se dedică sculpturii religioase. De asemenea, lucrează tapiserie, decoraţii murale în tempera, desene, gravură - toate cu teme de inspiraţie biblică, căutând să dea o nouă pregnanţă mesajului creştin. În 1985 colaborează la ilustrarea Divinei Comedii de către un grup de artişti europeni, editată de Casa Dante din Roma. În 1977 restaurează biserica romanică din Gallese (Viterbo) pe care o redă cultului.
Ioana Vlasiu
(Buşteni, 1924 - Gallese, 2012; în anii ’60 se stabileşte în Italia)
Studii academice:
1944 - 1948 - Academia de Arte Frumoase, cu profesori Camil Ressu şi Alexandru Ciucurencu, București;
În paralel face studii de filosofie şi medicină.
Activitate profesională:
1948 - 1952 - colaborează cu desene, articole şi versuri la Contemporanul şi Flacăra.
Expoziții personale:
1968 - Galeria Fondului Plastic, str. Bălcescu [cat., prefaţă C.D.];
1975 - Parma, Sala delle Scuderie, Palazzo della Pilotta, Italia;
1977 - Viterbo, Palazzo dei Priori, Italia;
1982 - 1994 - cinci expoziţii programatice pe teme din actualitate spirituală la Rimini în cadrul festivalului „Meeting per l’Amocizia tra I Popoli”, Italia.
Expoziții de grup:
1943, 1945 - Salonul Oficial, București;
1948 - Flacăra, București;
din 1950 - participă la principalele expoziţii anuale și interregionale de stat;
1971 - Bienala de la Veneţia, Italia;
1977 - Artişti stranieri operanzi în Italia, Roma Quadrienala nazionale d’Arte, Italia.
Lucrări monumentale:
- Înviere, Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei Omagiu deţinutului politic, Sighet.
Muzee:
- Muzeul Național de Artă Contemporană, București.
Scrieri ale artistului:
Culoarea-suflet şi retină, Bucureşti, 1966.
Le Prove del labirinto, Ed. Il Cerchio, Rimini, 1977.
Solstiţiu etern / despre bazilicile romanice din Etruria, Ed. Il Cerchio, Rimini, 1977.
Le Prove del labirinto, Ed. Il Cerchio, Rimini, 1995.
Exilul, Bucureşti, 1997.
Proverbe de piatră / despre bazilicile romanice din Piacenza şi Ferrara, Ed. Il Cerchio, Rimini, 1997.
Distincţii:
1968 - Ordinul Cultural, București;
1990 - Premiul Internaţional „Labirintul de argint”, Roma, Italia;
1991 - Premiul Internaţional „La Pleyade”, acordat de Fundaţia Adenauer şi Parlamentul Italian.
Fundația Culturală META, Un secol de sculptură românească. Dicționar A-D. Colecția SINTEZE, Editura META, 2001, pp. 161 - 162.
Saur, Saur Allegemaine Kunstlerlexikon. Die Bildenden Kunstler aller Zeiten un Volker, 28, K.G. Saur Munchen-Leipzig, 2000.
Vlasiu, Ioana (coord.), Dicționarul sculptorilor din România. Secolele XIX-XX, vol. I, lit. A-G, Editura Academiei Române, București, 2011, pp. 182 - 183.